-
Cu atâta grijă
Adaugat pe 14 02, 2010 1 comentariuTe-am cules din adânc de fântână
Tags: amiază, frământat, ochii, poezie, poezie, vatră
şi te-am adus acasă pe drum ocolit,
cu atâta grijă de a nu te pierde
încât după câţiva paşi am înfrunzit.
Te-am amestecat în aluatul cuminte
şi te-am frământat îndelung fermecată
încât nepăzită, propria-mi umbră
s-a strecurat în aluat.
Apoi te-am aşezat uşor pe vatră
şi te-am copt din amiază în amurg
tot furând cu ochii, de departe
din trupul tău câte-un coltuc.
Articole similare
1 Trackbacks / Pingbacks
-
[...] sufletului se încâlceau exact când ar fi vrut să-şi urmeze natura. Slăbiciunea inimii aducea în faţa ochilor plăsmuiri amăgitoare care exprimau cât de puţin reuşesc [...]
Lasa un rapuns
-

Îşi dorea | Raza mea de soare 27 02, 2010 la 13:49