• Despre obsesii

    Adaugat pe 17 05, 2010 gabi 15 comentarii

    foto Alex Mazilu

    Obsesia mentală devine experienţă de viaţă chiar dacă nu respectă întru totul forma gândurilor noastre. Dacă ne trezim obsedaţi de faptul că trecem printr-o perioadă dificilă şi suferim având sentimentul pierderii sau al eşecului atunci în viaţa reală de zi cu zi aceste gânduri pot lua diferite forme. Gândurile noastre creează emoţii, deci energie, iar energia emoţionala “atrage” apoi în experienţa forme diferite ale obsesiei noastre. Sentimentul pierderii sau sentimentul că ne merge prost poate atrage experienţe traumatice. Vei simţi că există o înlănţuire interesantă de stricăciuni în perioade scurte, iar această înlănţuire de pierderi trădează existenţa unor energii provenite din obsesia mentala amintita, pe principiul “un necaz nu vine niciodată singur” :)

    Felul în care percepem pierderea devine cheia schimbării mentale, mutandu-ne într-un punct al acesteia în care putem vedea că ceea ce se strică poate fi reparat, recuperat sau înlocuit cu altceva. Obsesia de tipul “nu am bani, nu-mi merge bine, sunt bolnav, sunt incapabil sau nu pot face lucrul pe care mi-l doresc” va atrage în experienţă situaţii ce vor reflecta obsesia cu pricina.

    Obsesia mentala de a nu avea bani devine experienţa reala de a nu avea bani. Obsesia mentala de a nu avea acces la iubire, devine aceasta experienta.Daca gândim repetat “nu am bani” şi facem aceasta ani întregi, procesul invers (în condiţiile în care chiar avem bani) trebuie să fie unul prin care să ne convingem propria minte de faptul ca “avem bani”. Sau “am iubire” sau “am ajutor”. Ce ai nevoie să ai şi nu ai primit pentru că ai gândit prea mult timp, prea intens, prea obsesiv “nu am” ?

    7 Plus

    Plimbare:    Andi Bob, Teo Negură, Cristian şi Geanina Lisandru, Călin Hera, Dumitru Agachi,A.Dama, Dan Pătraşcu, Vania, Gabi Savitsky, Cristian Dima, Trilema, Tudor Chirilă, Nea Costache, Dispecer, CNB, Bogdan, Nataşa, Mirela

    Tags: Dezvoltare personală, experienta, Gânduri, Gânduri, iubire, obsesii, sentimente, suferinta

    Articole similare

     

    10 responses to “Despre obsesii” Icoana RSS

    • Am o obsesie stupidă: în fiecare an, de ziua mea, am senzația că a mai trecut un an stupid și simt că mă stupizesc de tot. Mda, cam asta.

      Săptămână frumoasă, Găbitzu.

    • Cred, Gabitzo, ca fiecare suntem o suma de obsesii, de contradictii, de luari in ras chiar a lucrurilor importante, si totusi suma asta de nuante, ca pe-o paleta de culori, ne face mai frumosi si, hai sa recunoastem mai lipsiti de fad…

      • Teuţ,
        pot eu să te contrazic după ce aşezi petalele tale de gânduri-trandafir pe faţa de masă ?
        :)
        mulţumesc în barbă şi atât, Teuţ cu inima limpede.

    • Cred că ceea ce spui tu în aceste rânduri este strâns legat de legea rezonanței. Dacă gândești negativ, atragi lucruri negative. Dacă gândești că nu ai bani, nu vei avea bani etc. Soluţia ar fi o gândire pozitivă, o gândire din care trebuie scoase unele elemente din mentalitatea creeată în trecut. Cu toţi am auzit şi auzim: “Banii sunt ochiul dracului”, acestă sintagmă fiind una de natură negativă. Ar trebui să spune poate, banii sunt zahăr:) O zi bună!

    • Lili Marginean

      Draga Gabriela,

      M-am bucurat sa-ti descopar ascunzatoarea de unde tot iesi pentru cite o aparitie pe FB :)

      Pentru mine, cititul gindurilor altora e ca probatul de haine – cu unele ma identific si mi se potrivesc, cu altele nu.

      De aici plec cu haine noi si o sa mai revin, comentarii au ba.

      Cit despre obsesii, sau atitudinea in viata… doar ca sa ma cunosti intr-o mica masura, eu sint precum Don Quijote – crazy, but forging ahead :) )

      Keep writing,
      lili

      • Lili dragă,
        bine ai venit în căsuţa mea cu fântână şi cişmea :) ))
        Mai am o “ascunzătoare” cu linkul gabitzubitzu.blogspot.com , de fapt asta a fost primul blog iar aici am venit in februarie a.c. preluând postarile de acolo. Partea proasta e că nu mi-a preluat şi comenturile. Deci dacă vrei sa citeşti cu tot cu “polemică” trebuie să intri acolo :)

        Noh,
        Don Quijote e un personaj foarte interesant prin faptul că el are curajul să lupte cu imaginarul pentru a-şi împlini visele şi iubirea. Câţi alţii mai sunt capabili de asta ? Paler i-a admirat curajul şi i-a dedicat multe rânduri în cartea “Scrisori imaginare”.
        Octavian Paler mai spunea aşa : “iluzia luptă cu mâinile goale împotriva motivelor de tristeţe, dar măcar ea refuză consolarea. Şi între timp, s-au schimbat multe în modul meu de a judeca lucrurile. Am aflat că nu poţi să râzi liniştit de Don Quijote şi în acelaşi timp să-ţi faci iluzii. Apoi că toate astea trebuie spuse mai devreme sau mai tarziu. Şi e mai bine să nu amân”

        Te mai aştept cu drag :)

        • Lili Marginean

          Merci Gabriela, am luat nota de toate :)

          Don Quijote a fost lectura obligatorie in facultate (in spaniola, desigur) si a fost si singura carte pe care nu am izbutit sa o citesc pina la capat :)

          Pina la urma, Cervantes chiar s-a prea ratacit in detalii… oarecum intr-o reflectie a propriului sau personaj

          Dar intre toti 3… oricit am lua-o pe de laturi, our eyes are always on the prize!

          Persistence pays, take it from me :)

          la re-vedere,
          lili


    5 Trackbacks / Pingbacks

    Lasa un rapuns