Colţii de fildeş găuresc buturuga şi miezul alb e devastat cu lăcomie până când se clatină copacul. Sa fie o luptă între giganţi ? O iubire în rivalitate pentru stăpânirea savanei ? O melodramă fără cortină şi reflectoare în nesfârşitul galben ? În trupul său poate că e ascuns elixirul vieţii veşnice şi într-o zi îl vom cunoaşte. Baobabul e un babilon de fiinţe cu glasuri felurite care se-alungă, se caută şi dansează pe crengi. Un adăpost darnic, ca bunicul din poveste. Raritate păstrătoare a secretelor vieţii lungi. Nobilul elefant stă acum să-l care pe mândra spinare. Nici pe baobab nu-l mai doare miezul său alb.

Plimbare :  Andi, Alex Mazilu, Călin Hera,  Cristian Lisandru, Geanina Lisandru, Cristian Dima, Carmen Negoiţă, Dan Pătraşcu, Dan si ziarul de la 5,  Dispecer, Mircea Popescu, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Articole similare

• Senzaţii (29)
• Secvenţă (19)
• Schimbarea înţelesurilor (13)
• Remember (22)
• Putere sau frica ? (2)

La ceasul hoţilor, când hoţii dorm, pământul îşi simte putreziciunea iar viaţa, bătaia lungă a pulsului. La ceasul hoţilor, când hoţii dorm, te-am furat cândva ţie însăţi. Ştiu că de căte ori te iubesc, te fur din câte-o suferinţă surdă. La ceasul hoţilor, când hoţii dorm, părul tău îmi curge printre degete, răsfirându-se în valuri de grâu tomnatic. E singura muzică care s-ar învrednici să cuprindă timpul şi spaţiul şi pe noi doi în acest spaţiu. Fericită ocazie unică printre altele fără de număr.

Plimbare :  Andi, Alex Mazilu, Călin Hera, Cristian , Geanina Lisandru, Cristian Dima, Carmen Negoiţă, Dan Pătraşcu,  Dispecer, Mircea Popescu, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Articole similare

• Tic-tac de suflet (21)
• Despre obsesii (15)
• De la Andi Bob (21)
• Astazi (1)
• Umbra (2)

Luna bătând, înaintează, pe cerul gurii

Ajunge la dinţi în curând

şi-un zgomot de smalţuri se-aude,

prelungi cuvinte

cu şapte capete

eliberând.

Treptat ajunge la buze:

nu se mai aude nimic, în tăcere

numai dârele dinţilor mei înaintând

se străvăd, rând pe rând.

Ea pluteşte un timp prin aer, şi-o pasăre

îşi lipeşte o aripă de ea, se-aude zbătând,

apoi nu se mai aude nimic. Desigur

de lună i s-a lipit

şi cealaltă aripă. Sunând.

dinţii mei au ajuns şi-acum sclipesc pe cer

Sus, tot mai sus, Exclesior ! m-aud strigând.

Te vei lăsa muşcat de ei, în curând

să-i faci loc lunii să treacă triumfător.

Sus, tot mai sus, Exclesior ! “

NICHITA STĂNESCU

Plimbare : Andi, Alex Mazilu, Călin Hera, Cristian şi Geanina Lisandru, Cristian Dima, Carmen Negoiţă, CNB, Dan Pătraşcu, Dispecer, Mircea Popescu, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură,Vania.

Articole similare

• Despre personalitate şi parfum de NICHITA (24)
• Uşor (9)
• Umbra (2)
• Tic-tac de suflet (21)
• Sărbători Luminate ! (12)

Florile create de grădinarii artişti nu por trăi fără dragostea noastră. E o creaţie care cere a fi îngrijită ca o fiinţă de pe alte tărâmuri. E ca o frumuseţe năzuroasă. Cere dulciuri şi mângâieri şi vorbe drăgăstoase. Când se îndură să-şi deschidă floarea, noi admiratorii străini veniţi să salutăm o iscusinţă de vrăjitor, nu cunoaştem truda  zilelor lungi de când abia când mijesc două plăpânde fire verzi. Dar până atunci mofturoasa rugată, implorată, adulată şi ocrotită e ca un copil firav care scoate la iveală muguri, clipă de jubilare pentru grădinar. Grija se înzeceşte, apa se toarnă cu măsură, se fereşte de lumină orbitoare. Aerul se primeneşte lent, prin deschideri mici ca să nu adie rece peste odorul ocrotit. Ca la un prinţ moştenitor priveşte garda de pază, zi şi noapte. Se numără clipele cu miile, până când din mugurii deschişi dintre solzi mijesc petalele strânse buchet, înfăşurate cu stofe scumpe. Alte lungi aşteptări înaintea zilei supreme când floarea se va deschide ca o stea rotată de petalele ei prelungi.

Plimbare : Andi, Alex Mazilu, Călin Hera,  Cristian şi Geanina Lisandru, Cristian Dima,  Carmen Negoiţă, CNB, Dan Pătraşcu,  Dispecer, Mircea Popescu, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Articole similare

• Sublim (1)
• Lilies (14)
• Important e să iasă fum (16)
• Gânduri cu flori de măr (15)
• Florilor (22)

Când zorii se ivesc în cortegiul de paji şi regine, apele se însufleţesc, renasc din cenuşa nopţii şi sorb lumina cu sete de viaţă. Aici în linişte, timpul este al meu, nu mai fuge nebuneşte ci trece blând, înţelept, picur cu picur, clipă de clipă lăsând în urmă o seninătate curată ca apa izvoarelor de munte. Ramurile lungi şi subţiri se leagănă abandonate ca pletele bocitoarelor, muindu-şi vârful în apa rece. Un gest de întâlnire între destine – veşnicia curgerilor, veşnicia locului în spaţiu, inevitabil acelaşi. Nicăieri simbolurile nu sunt atât de simple ca la malul apei. Destinele se rotesc în mişcare şi stagnare. Pe margine  nemişcarea, simbolul împietrit – hieroglifă a durerii. Dincolo curgerea fără gânduri de odihnă, cu ascunzişuri demiurgice. Ape şi sălcii, sălciile şi apele lor, o îmbinare simplă de mişcare şi încremenire.

Plimbare : Călin Hera,  Cristian şi Geanina Lisandru, Caius, Cristian Dima, Carmen Negoiţă, CNB, Dan Pătraşcu,  Dispecer, Mircea Popescu, Mirela, Nea Costache, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Articole similare

• Tic-tac de suflet (21)
• Peste gândul de azi, florile de apă (29)
• La treisprezece (4)
• Ephemeral and real (19)

Haideţi să ne revenim cu un pic de Zen.

În pustiuri se duc înţelepţii să-şi desluşească gândurile. În singurătate, logica e mai simplă, mai curată, fără umbra îndoielilor pentru că nu-i nimeni să insinueze false enigme sau oracole nebuloase. În nisipurile călătoare, cu fruntea spulberată vezi sensuri ce pot avea ecou în sufletul tău.

N-am fost în pustiuri, în pustiurile adevărate, dar mi le-am închipuit în toată splendoarea lor : nude, străine şi oarbe. În acest tablou redus la culoarea nisipului învolburat sau căzut neputincios peste o rocă sterilă, un nisip ars, incendiat şi unde la apusul soarelui apar neverosimile metamorfoze de culori, e greu să-ţi inchipui o floare. Şi totuşi, în unul dintre cele mai cumplite pustiuri trăieşte un frate al bradului, un frate fără asemănare, o floare a deşerturilor. Sol al vieţii pe aceste locuri, ursita urgiilor, s-a înverşunat să trăiască cu tot focul şi nisipul  fierbinte  din vântul îmbrăţişat. Am alergat, m-am împotmolit în nisipurile mişcătoare şi nu m-am mirat când oamenii au început să mă privească  întrebător, de ce duc cu mine întotdeauna o floare.

…

Plimbare : A. Dama, Alex Mazilu, , Andi Bob, Călin Hera, Cristian şi Geanina Lisandru, Caius,  Cristian Dima, Carmen Negoiţă, CNB, Dan Pătraşcu,  Dispecer,  Gabi Savitsky,  Iguana,   Mircea Popescu, Mirela, Nea Costache, Nataşa, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Articole similare

• Treptele adevarului (1)
• Sublim (1)
• Rugă pentru dispăruţi (16)
• Prin fereastra sufletului (30)
• Păstrează-ţi sufletul viu (12)

Venus din Milo

(fragment)

“Undeva în urma noastră trebuie să fie o insulă

unde păsările ţipă ca la începutul lumii şi

oamenii învaţă primele cuvinte, unde o femeie

descoperă arta desenând cu degetul pe nisip

conturul umbrei iubitului ei. Undeva în urma noastră

trebuie să existe, înaintea cuvintelor şi înaintea tuturor

rănilor, trebuie să existe un cuvânt cu care am putea

mărturisi totul,  sau trebuie să existe o tăcere egală

cu toate cuvintele. Trebuie să existe o apă limpede

care nu se umple de sânge când ţipă o pasăre sau

ne aducem aminte, trebuie să existe o apă limpede

de care să nu mă mai tem să mă spăl cu ea pe mâini

şi pe faţă şi pe urmă să mă privesc liniştit,

fără tristeţe şi fără să fiu nevoit să surâd

uitând ceea ce ne-a făcut vinovaţi faţă de noi înşine

şi faţă de alţii. Dar unde este această insulă,

domnule Gauguin, dacă dumneavoastră în Tahiti

n-aţi aflat decât că “a spera înseamnă aproape a trăi” ?

Unde este această insulă dacă nu în noi înşine ?

“Le peche c’est la Grec”, ziceaţi dumneavoastră

înainte de asta. Adică vina noastră e aceea

de a fi construit Parthenonul ? De a fi sculptat

şi admirat pe Venus din Milo ? Nu domnule Gauguin,

povestea dumneavoastră mă călăuzeşte de fapt

spre concluzia că după atâtea secole şi atâtea greşeli,

după atâtea speranţe şi atâtea amânări, nu mai trebuie

să căutăm fericirea decât lângă mâinile noastre”

OCTAVIAN PALER

Plimbare : Alex Mazilu, Teo Negură, Călin Hera, Cristian şi Geanina Lisandru, A.Dama, Dan Pătraşcu, Vania, Gabi Savitsky, Cristian Dima, Mircea Popescu, Simion Cristian, Iguana, Mirela, Nea Costache, Dispecer, CNB, Nataşa, Carmen Negoiţă.

Articole similare

• Uşor (9)
• Romantici si clasici (1)
• Remember (1)
• Parabolă (7)
• Nu porunci inimii să tacă (30)

Vezi mai multe video din Muzica

Articole similare

• Uneori… (3)
• Silence (1)
• Plimbare (4)
• Lilies (14)
• La treisprezece (4)

Firul care te uneşte, unica rază de viaţă care te ajută să trăieşti, este drumul spre casă. Oricât de departe ai fi mers, tot eşti legat de Fire – nu se poate altfel. Se poate ca tu să fi uitat, dar Firea nu te-a uitat pe tine iar acest lucru este singurul care contează. Caută în tine acel lucru care te leagă de Fire şi vei reveni la porunca despre care vorbea Iisus şi anume că ceea ce te leagă de existenţă este dragostea, nu cunoaşterea. Nu bogăţia, nu puterea, nu faima ci dragostea e aceea care te leagă de Fire. Şi ori de câte ori iubeşti eşti extraordinar de fericit fiindcă simţi că viaţa îţi devine accesibilă.

Albina caută flori parfumate şi pline de polen într-o vale. Se întoarce, dansează un dans al extazului pentru semenele ei pentru a anunţa că a găsit o vale frumoasă, plină de flori şi le spune : “Veniţi, urmaţi-mă!”.

Dacă încerci să înţelegi şi cauţi adânc, afli că dragostea este lucrul esenţial Fiinţei tale. N-o înfometa.

Nietzsche a spus la un moment dat: Dumnezeu e mort. A rupt firul. Dar imediat după ce a spus asta a înnebunit pentru că s-a rupt de sursa originară vieţii şi anume dragostea.

Povestioară despre un paianjen care trăia sus în căpriorii unui hambar: într-o zi el a coborât pe un fir lung către o grindă mai joasă unde şi-a dat seama că erau mai multe muşte şi mai uşor de prins. S-a hotărât să rămână mereu la acel nivel, aşa că şi-a ţesut o pânză confortabilă. Dar într-o zi, a observat din întâmplare firul pe care venise întins şi a spus: “nu mai am nevoie de ăsta. Doar ma încurcă”. Astfel că l-a rupt, dar odată cu firul şi-a distrus toată pânza care se sprijinea de fir.

Cam asta e şi cu omul. Un fir te leagă de ceea ce este fundamental desăvârşit – spune-i Tao, Fire, Divinitate. De multe ori chiar se întâmplă să ne gândim că firul ne stă în cale. De multe ori nu poţi să faci anumite lucruri din cauza lui. Dar oriunde ai fi în întunericul nopţii, Firea tot îţi trimite o rază de lumină. Găseşte firul pentru că acela este drumul tău înapoi acasă, în tine.

Plimbare : Alex Mazilu, Teo Negură, Călin Hera, Cristian şi Geanina Lisandru, A.Dama, Dan Pătraşcu, Vania, Gabi Savitsky, Cristian Dima, Mircea Popescu, Simion Cristian, Iguana, Mirela, Nea Costache, Dispecer, CNB, Nataşa, Carmen Negoiţă.

ps. Îţi mulţumesc că te-ai întors către iubirea adevărată şi mi-ai eliberat sufletul de un coşmar. Te iubesc! Când o să te mai temi, o să te aştept să revii pe această pagină.

Articole similare

• Plimbare (4)
• Uneori… (3)
• Silence (1)
• Senzaţii (29)
• Secvenţă (19)

În drumul său de cucerire a Indiei, Alexandru s-a intalnit cu Diogene. L-a întrebat pe acesta daca are vreun mesaj de transmis pentru îmbărbătarea trupelor. Diogene a răspuns: “doar unul…decât să iroseşti timpul, mai bine trăieşte-l ! Nu trăieşti nici tu însuţi şi nu îngădui nici altora să tăiască. Pentru ce ? Doar pentru a fi numit Alexandru cel Mare ? Doar înăuntrul tău poţi fi Alexandru cel Mare şi nimeni nu te împiedică. Poţi părea un bufon, dar e mai bine decăt chiar să fii un bufon; cel puţin vei avea timp să trăieşti, să iubeşti, să dansezi”. Alexandru a înţeles mesajul. A zis “Văd chestiunea. Când vin înapoi voi încerca să urmez cele spuse” dar Diogene i-a răspuns: “Aminteşte-ţi că nimeni nu vine înapoi dintr-o astfel de călătorie egoistă fiindcă această călătorie egoistă nu se termină niciodată, continuă mereu. Tu vei sfârşi înaintea călătoriei egoului tău ”

Şi asta s-a şi întâmplat. Pe drumul de intoarcere, Alexandru a murit.

Plimbare:  Alex Mazilu, Teo Negură, Călin Hera, Cristian şi Geanina Lisandru, A.Dama, Dan Pătraşcu, Vania, Gabi Savitsky, Cristian Dima, Mircea Popescu, Simion Cristian, Iguana, Mirela, Nea Costache, Dispecer, CNB, Nataşa, Carmen Negoiţă.

Liniştea interioară

Articole similare

• Firul care uneşte (7)
• Uneori… (3)
• Silence (1)
• Senzaţii (29)
• Secvenţă (19)